Ce trebuie să știi despre operația de „sinus-lift”

„Sinus-lift” este o procedură chirurgicală care asigură suficient os sub sinusul maxilar (maxilarul superior) pentru plasarea implantului dentar.

Sinusurile din maxilarul superior sunt spații pline cu aer situate lângă nas, deasupra dinților premolari și molari superiori și sub ochi. Osul din interiorul sinusurilor este căptușit de o membrană subțire. Această mucoasă este ridicată sau „înălțată” în cadrul procedurilor de sinus-lift pentru a crea spațiu pentru os și implanturi dentare. Procedurile de sinus-lift sunt efectuate fie înainte, fie în același timp cu plasarea implanturilor.

Multe persoane care și-au pierdut dinții din spate din maxilarul superior nu au suficient os pentru a putea plasa implanturi. Procedurile de sinus-lift oferă posibilitatea de a crea suficient os sub sinus pentru a plasa implanturi dentare spre partea din spate a maxilarului superior. Osul este adăugat între maxilar și sinusuri. Intervalul de timp de la această procedură până la restaurarea dentară efectivă variază de la 6 la 12 luni, în funcție de complexitatea cazului.

Există două tipuri principale de proceduri de sinus-lift bazate pe cantitatea de os existent la locul implantului planificat:

1) Abordare externă

• fără os existent

Materialul de grefă (osoasă de la pacient sau de la alte surse umane, animale și sintetice) va fi adăugat din partea obrazului sinusului pentru a ridica membrana. În mod normal, implantul dentar nu va fi plasat până când osul nu s-a vindecat și veți avea nevoie de o altă procedură chirurgicală pentru aceasta.

• cu o parte din osul existent

Materialul de grefă va fi adăugat din partea obrazului sinusului dumneavoastră pentru a ridica membrana. Implantul dvs. dentar poate fi plasat în același timp.

2) Abordare internă cu puțin os existent

Sinusul va fi ridicat prin tapotare ușoară prin locul de pregătire a implantului în gură. Materialul de grefă ar putea fi împins prin locul de pregătire a implantului și implantul dentar va fi plasat în același timp.

Materialul cel mai frecvent utilizat pentru sinus-lift se numește Bio-Oss. Acest os artificial sterilizat provine de la bovine și este tratat pentru a fi utilizat în condiții de siguranță la om. În plus, se poate plasa o membrană peste grefa osoasă pentru a o proteja. Chirurgul dumneavoastră vă va explica în prealabil ce produse intenționează să utilizeze pentru această procedură.

Care sunt riscurile procedurilor de sinus-lift?

În timpul unei vindecări normale, ar trebui să vă așteptați la:

• durerea să fie controlată cu analgezice simple, cum ar fi ibuprofenul și paracetamolul

• umflarea să fie cea mai gravă după două zile

• vânătăi pe obraz și răspândire pe maxilarul inferior

• să vă simțiți mai bine după îndepărtarea copcilor în următoarele 10 zile

• revenirea la normal după 2-3 săptămâni

Probleme care pot apărea imediat:

• Principalul risc este ca membrana să se poată perfora sau rupe, timp în care chirurgul va interveni punctual. În cazul în care reparația nu are succes, chirurgul poate opri procedura și poate da timp puncției sau rupturii să se vindece. Vindecarea durează de obicei câteva luni. O membrană vindecată tinde să fie mai groasă și mai puternică, ceea ce înseamnă că o a doua încercare de sinus-lift are șanse de succes.

• Umflături.

• Amorțeală din cauza anestezicului local.

• Durere.

• Sângerare. Aceasta poate include o sângerare nazală.

• Sinusurile dumneavoastră se pot simți „pline” sau „blocate” timp de câteva săptămâni după operație.

• Vertij (acesta este rar și temporar).

Probleme care pot apărea mai târziu

• infecție

• expunerea grefei

• dureri și umflături faciale după 2 până la 7 zile

• apariția unor vânătăi faciale severe

• inexistența grefei după faza de maturare. Riscul de eșec este mai mare la unele persoane, în special la fumători. Chirurgul dumneavoastră vă va spune dacă consideră că riscul dumneavoastră de eșec este mai mare decât cel normal

• os generat insuficient pentru plasarea implantului

Ce alternative sunt disponibile la sinus-lift?

Un implant mai scurt

• Aceasta presupune să existe suficient os disponibil fără a fi nevoie de o ridicare a sinusurilor.

• Riscul de eșec al implantului crește pe măsură ce lungimea implantului scade.

• Deși ratele de succes sunt bune, riscul de complicații este potențial mai mare în cazul implanturilor mai scurte comparativ cu cele cu implanturi mai lungi plasate în situsuri de augmentare a sinusurilor.

Implanturi mai puține care sunt plasate mai în față

• Aceasta înlocuiește mai puțini dinți pe o punte fixată pe implanturi sau înlocuiește dinții pe o proteză detașabilă care se fixează pe implanturi.

• Ridicarea sinusurilor este evitată, dar este posibil să aveți nevoie de grefă în jurul celorlalte implanturi.

• Mai puține implanturi înseamnă, de obicei, mai multe forțe de mușcare și masticație care se exercită prin intermediul implanturilor, ceea ce poate duce la complicații mai frecvente atât ale punților/denturilor, cât și ale implanturilor. Acest lucru poate fi deosebit de dificil dacă aveți o mușcătură grea sau strângeți sau scrâșniți dinții.

• Implanturile unghiulare ar putea fi plasate lângă sinus pentru a evita o ridicare a sinusului și pot fi restaurate cu proteze detașabile sau punți fixe în gură.

• Aceste implanturi au rezultate similare de supraviețuire și succes în comparație cu implanturile convenționale după cinci ani. 

Punți fixate pe dinții adiacenți

• Această abordare include fie lipirea direct pe dintele sau dinții adiacenți (punți din rășină), fie limarea dintelui sau dinților adiacenți pentru coroane (punți convenționale). Decizia se bazează pe lungimea deschiderii, calitatea structurii dentare disponibile pe dinții adiacenți, mușcătura și starea canalului radicular/pulpelor. De obicei, doar unul sau doi dinți pot fi înlocuiți pe o punte.

Proteze dentare

În cazul în care implanturile și podurile nu funcționează pentru dvs., dinții lipsă pot fi înlocuiți cu o proteză mobilă. Protezele dentare trebuie îndepărtate după masă pentru curățare și nu trebuie purtate peste noapte.

Implanturi zigomatice și pterigoide

Acestea sunt plasate în oasele faciale care se află în spatele maxilarului superior. Sunt lungi și înclinate astfel încât să intre în gură pentru restaurarea pe proteze detașabile sau punți fixe. Operația este mai complicată în comparație cu plasarea implanturilor dentare convenționale și nu toți chirurgii o pot oferi.

Ce se întâmplă în timpul unei proceduri de sinus-lift?

Operația se efectuează în mod normal sub anestezie locală în ambulatoriu și nu este dureroasă. Chirurgul dvs. va face o tăietură în gingie în locul în care se aflau dinții din spate.

În cazul unei operații de sinus-lift externă, se deschide o mică fereastră în os. Mucoasa sinusului este ușor împinsă în sus și îndepărtată de maxilar. Osul este introdus sub sinus. Un patch de membrană poate fi plasat peste grefa osoasă în abordarea externă. Când osul este la locul său, gingia este închisă cu copci dizolvabile. Liftingul sinusurilor este apoi lăsat să se împletească cu osul propriu, ceea ce poate dura 4-9 luni, înainte de plasarea implanturilor dentare. Perioada de timp depinde de cantitatea de os necesară și de materialul de grefă utilizat.

În abordarea internă, medicul stomatolog va pregăti osul pentru plasarea implantului și va atinge ușor osul de sub sinus. Materialul de grefă osoasă va fi introdus în spațiul dintre mucoasa sinusului și osul maxilarului. Acest lucru se face în același timp cu plasarea implantului, fiind necesară doar o înălțime suplimentară de os de aproximativ 3 mm.