Sensibilitatea dentară

Reprezentând una dintre cele mai frecvente afecțiuni cu care se confruntă atât pacienții tineri, cât și cei adulți, sensibilitatea dentară este o sursă generatoare de disconfort și chiar de durere – în momentul în care pacientul nu se prezintă la medicul stomatolog și nu este întreprins un tratament.

Articolul de astăzi are scopul de a lămuri câteva aspecte referitoare la această patologie și anume: Ce reprezintă sensibilitatea dentară, care sunt cauzele favorizante și determinante apariției acesteia și ce metode de tratament care pot fi aplicate în momentul în care punem diagnosticul de sensibilitate dentară.

Sensibilitatea dentară este definită ca o durere scurtă și de intensitate variabilă care poate să apară la nivelul unui singur dinte sau la nivelul unui grup de dinți atunci când straturile exterioare de protecție ale dintelui – smalțul și cementul sunt deteriorate și eliminate, iar dentina este expusă stimulilor externi și când are loc retracția gingivală care lasă expusă rădăcina dintelui.

Dentina este alcătuită dintr-o serie de canalicule microscopice prin care trec terminații nervoase foarte fine care pornesc de la nivelul pulpei dentare și care se termină spre exteriorul dintelui. Ele poartă denumirea de canalicule dentinare. În momentul în care straturile protectoare ale dentinei sunt eliminate, canaliculele dentinare rămân vulnerabile la acțiunea stimulilor externi și astfel, apare sensibilitatea dentară.

Stimulii care declanșează sensibilitatea dentară și accentuează starea de disconfort pot fi: termici – vorbim despre temperaturi extreme (rece sau fierbinte), tactili – în timpul periajului dentar incorect realizat, sau chimici. Poate fi declanșată și de consumul alimentelor dulci sau acide și poate să apară și să dispară de mai multe ori de-a lungul unei perioade de timp.

Pentru a stabili corect diagnosticul de sensibilitate dentară este necesară excluderea altor afecțiuni dentare: cariile dentare, pulpita, traumatisme dentare, lucrări protetice fracturate, infecții gingivale și boala parodontală.

Cauzele apariției sensibilității dentare sunt reprezentate de: pierderea smalțului dentar în urma uzurii, abraziunii și eroziunii acestuia, retracția gingivală cu expunerea rădăcinii dintelui din cauza cariilor dentare sau a bolii parodontale, igiena orală necorespunzătoare care permite apariția și depunerea plăcii bacteriene, obturațiile fisurate, intervențiile chirurgicale care expun rădăcina dintelui, consumul băuturilor și alimentelor acide și refluxul gastric. De asemenea, periajul dentar agresiv și tratamentele de albire realizate de către pacient acasă pot determina apariția sensibilității dentare.

Opțiunile de tratament care pot fi aplicate în momentul în care ai primit diagnosticul de sensibiltate dentară se referă la: fluorizare și utilizarea unei paste de dinți cu fluor care are efect de desensibilizare, realizarea tratamentului cu laser, utilizarea apei de gură și a gumei de mestecat, adoptarea unei diete alimentare corespunzătoare cu eliminarea băuturilor și alimentelor acide, iar în cazul periajului agresiv al dinților, medicul stomatolog poate recomanda utilizarea unei periuțe de dinți cu perii moi și tehnici de periaj adecvate.

Sensibilitatea dentară este o afecțiune ce poate fi prevenită și tratată, astfel noi îți recomandăm să îți faci o programare la medicul stomatolog încă de la apriția primelor simptome.